I.Coordonatele generale

Regiunea de Sud-Est este situată în partea de sud-est a României și se învecinează la nord cu Regiunea de Nord-Est, la vest cu Regiunea Centrală, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea București-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina și țărmul Mării Negre. Acoperind 35.762 km2 sau 15% din suprafața totală a țării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.
Județul Constanța, parte componentă a Regiunii de Sud-Est, se învecinează în partea de nord cu județul Tulcea, la est este limitată de Marea Neagră, la sud se învecinează cu Bulgaria, la vest cu județul Călărași, iar în nord-vest cu județul Brăila.
Comuna Grădina, parte componentă a județului Constanța, este situată în partea de nord a acestuia, la o distanță de aproximativ 52km  față de municipiul reședință de județ. Comuna are în componența sa trei sate, respectiv Grădina (reședința de comună), Cheia și Casian.
Din punct de vedere geografic, comuna Grădina este străbătută de paralela 44°31'45" latitudine nordică și de meridianul 28°27'00" longitudine estică, situată în Regiunea de Dezvoltare Sud­-Est.
Așezată la aproximativ 52 km de municipiul Constanța, comuna Grădina se învecinează la est și nord-est cu teritoriul administrativ al comunei Cogealac, la nord-vest cu teritoriul administrativ al comunei Pantelimon, iar la sud și sud-vest cu teritoriul administrativ al comunei Târgușor.
Comuna Grădina este străbătută de drumul județean DI 226B , în cadrul localității Grădina și de drumul județean DI 222 , în cadrul localităților Cheia și Grădina.

Grădina

-     Comună

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Târgușoi

Coordonate 44°31'45''N 28°27'00"E

Țară

România

Județ

Constanța

SIRUTA

63326

 

 

Localități componente

 

Grădina, Cheia, Casian

 

Guvernare

 

- Primar

Gabriela IACOBICI

Suprafață

 

-Total

 

9.582 ha

Populație

 

-Total

1091          locuitori (sursa www.insse. ro)

Site web: www.primariagradina.ro

II.Istoric

3.2.2. Atestări documentare

Herodot menționează, în Istoriile sale din 514 (anul expediției lui Darius - șahul persan), că Dobrogea era locuită în mare parte de triburi geto-dace. Hecateu din Milet (550 î.Hr.-470 î.Hr.) observă prezența triburilor getice dobrogene numite trizi și crobizi.
În jurul anului 330 înaintea erei noastre, Alexandru cel Mare înfrânge tracii vasali ai perșilor, extinzându-și imperiul până la Dunăre. După destrămarea Imperiului lui Alexandru, Dobrogea este inclusă în regatul macedonian, iar geto-dacii își .reiau indepenoența de care se bucurau înaintea anului 330.
În perioada 55-44 î.Hr. Cetățile grecești de pe malul mării au fost integrate în statul dac al lui Burebista. În timpul războaielor dacice, Dobrogea a fost un teatru de război între daci și romani.
La sfărșitul secolului al IV-iea d.Hr, Dobrogea intră în componența Imperiului Roman de Răsărit, În acea perioada, Dobrogea era menționată în scrieri cu denumirea de Scythia Minor. Odată cu alipirea la ImReri ul Roman de Răsărit au avut loc și câteva schimbări în domeniul bisericesc, ajungându-se la construirea a 15 episcopate subordonate mitropoliei de la Tomis.
După marea invazie mpngolă din 1241, Bulgaria și Dobrogea sunt ocupate de tătari. Aceștia au construit o cetate la Isaccea de unde controlau teritoriile din Rutenia, Cumania valahă și Bulgaria și de unde luau tribut.
După ce iese de sub ocupația tătară, Dobrogea devine independentă în prima parte a secolului al XIV-lea sub numele de Principatul de Cărvuna sau Despotatul Dobrogei.
Denumirea de Dobrogea apare din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, după numele despotului Dobrotici care conducea acest teritoriu. În timpul domnirii lui Mircea cel Bătrân, Dobrogea a fost alipită Țării Românești. Numeroși istorici, precum Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Ștefan Ștefănescu, Gheorghe I. Brătianu ș.a., descriu, în lucrările lor, intrarea treptată a Dobrogei sub dominație turcă în secolul al XV-lea.
Pe harta lui Abraham Ortelius, Antwerpen 1602, Dobrogea apare și sub denumirea de Syrfia, în arhivele Mitropoliei din Tărnova, este menționată Episcopia Varnei din Syrfia în 1630.
Din anul 1840, în Dobrogea au apărut colonii germane. Germanii dobrogeni au înființat o serie de localități noi, ajungând la un număr de 16.000 locuitori de limbă germană, care ulterior au părăsit spațiul dobrogean după anul 1940.
Prin Tratatul ruso-turc de la San Stefano din 19 februarie 1878, Imperiul Otoman cedează Rusiei Dobrogea, astfel, conform acestuia granița româno-bulgară, în Dobrogea, pornea de la un punct de pe malul Dunării (situat la nord de localitatea Rasova) și ajungea la mare într-un punct situat la capul Tuzla (la sud de localitatea Agigea).
Primul-ministru român Ion C. BRĂTIANU și ministrul de externe Mihail Kogălniceanu au reprezentat România în Congresul de Pace de la Berlin din iunie 1878 și au reușit să obțină independența României, în a cărei componență intrau Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea de Nord.
În 1878, Dobrogea avea un total de 226.000 locuitori. Dintre aceștia majoritari erau musulmanii (aproximativ 127.OOO), apoi urmau tătarii (7 I.OOO), turcii (49.OOO), românii (47.OOO), bulgarii (30.000), iar restul erau evrei, greci, armeni, ruși, circasieni și germani.
În perioada Primului Război Mondial, Bulgaria revendică Dobrogea, teritoriu pe care îl socoteau ca stat exclusiv bulgăresc, astfel colonii de trupe germano-bulgare evacuează populația românească și provoacă stricăciuni în zona Constanței, însă, recunoscându-se înfruntă, această cedează României teritoriul Dobrogei în anul 1918.
Localitatea Grădina este atestată documentar pentru prima dată în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea (între anii 1858-1860). În acea perioadă, teritoriul a fost ocupat de un grup de tătari din Crimeea, denumind așezarea Toxof. Grupul era alcătuit din aproximativ de familii.
Comuna Toxof avea în componența sa 16 sate, precum: Râmnic, Nistorești, Colelia, Pantelimonul de Sus, Pantelimonul de Jos, ș.a.
Din 1877, satul Toxof era încadrat în județul Tulcea, plasa Babadag, reprezentând zona cea mai sudică a județului.
În urma Primului Război Mondial, satul Toxof suferă  distrugeri,  intrând  într-un  regres economic. Drept urmare, acesta a trecut în administrarea comunei Pantelimonul de Sus până în anul 1924, după care Toxof revine ca reședință de comună.
Din anul 1931, numele satului Toxof se modifică în Grădina și, alături de satul Cheia, formează o comună până în anul 1944.
În anul 1951 s-a înființat în comună Gospodăria Agricolă Colectivă (G.A.C.) ,,Bernard Andrei". Inițial, aici au fost înscrise 10 familii care au participat cu o suprafață de 100 ha și utilaje agricole cu tracțiune animală, iar din anul 1957 a fost realizată în întregime colectivizarea.
În urma unor hotărâri administrative luate la nivel înalt, din anul 1968 a fost desființată comuna și introdusă ca sat component al comunei Târgușor, deși locuitorii comunei s-au împotrivit, trimițând la București un memoriu prin care se cerea menținerea comunei, care a ajuns spre dezbatere în ședințele Marii Adunări Naționale. La momentul respectiv, comuna avea 4200 de locuitori.
Comuna Grădina s-a reînființat la 1 ianuar 0, având în actuala componență satele Grădina, Cheia și Casian.

3.2.2. Vestigii arheologice

Cercetările arheologice au evidențiat prezența umană pe teritoriul Dobrogei încă din neolitic prin descoperirea culturii Gumelnițași dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (reprezentată prin statuia urnită „Gânditorul de la Hamangia".
Zona gurilor Dunării a fost acaparată de colonii grecești încă din secolul al VIII-lea înaintea erei noastre. Coloniile erau formate din familii întregi de meșteșugari, negustori, ostași și marinari sunt atrași de posibilitățile comerciale de la marginea mării, pe care aceștia o denumesc Pontos Euxeinos (euxeinos însemnând primitoare în limba greacă) și astfel, decid să ridice aici mai multe cetăți-porturi. Cele mai importante astfel de cetăți sunt Odessos (pe teritoriul orașului bulgăresc Vama), Apollonia, Dionysopolis (pe teritoriul orașului bulgăresc Balcic), Callatis (pe teritoriul orașului Mangalia), Tomis (pe teritoriul municipiul Constanța), Histria (pe teritoriul comunei Istria, județul Constanța), Orgame (pe teritoriul comunei Jurilovca, județul Tulcea), Halmyris (pe teritoriul comunei Murighiol, județul Tulcea), Aegyssos ( pe teritoriul municipiului Tulcea) și Axiopolis (pe teritoriul orașului Cernavodă, județul Constanța).
Cetățile grecești au influențat semnificativ comerțul  dintre negustorii care veneau  pe  mare și Dacia, contribuind la progresul comerțului dacilor și a civilizației acestora, chiar și sub stăpânirea persană.
Pe teritoriul comunei Grădina, s-au făcut descoperiri arheologice care atestă prezența mai multor culturi încă din perioada neoliticului, urmată de epoca elenistică, perioada stăpânirii romane, până în zilele noastre.
În anul 1913, marele arheolog Vasile Pârvan descifrează pentru prima dată ,,p(e rele scrise" din Masivul geologic Cheia. Inscripția prezintă o latină grecizată, ca semn al pătrunderii latinității în lumea greacă, aflată mai demult pe aceste meleaguri. În traducere, inscripția redă termenul de „Hotare le Casienilor".
Prin alte cercetări mai recente, au fost evidențiate unele așezări romane în apropierea satului Cheia, identificate ca fiind o posibilă locație a satului Vicus Casiani, ale cărui hotare se terminau la intrarea în Cheile Dobrogei.
Totodată, pe valea râului Casimcea a fost identificat drumul ce lega Capidava de Histria. Legat de acesta, în intravilanul satului Cheia, s-a descoperit un fragment de stâlp miliar roman inscripționat, care precizează distanța în mii de pași (milia pasum) până la Histria.
În ceea ce privește descoperirile arheologice de pe teritoriul comunei Grădina, în Lista monumentelor istorice, republicată în anul 2015, sunt menționate 2 situri și 6 monumente:

O CIT-I-s-A-02622 - Situl arheologic „La Izvor", din sat Cheia; localizat la confluența pârâului Ghelengic cu râul Casimcea, la 1 km sud de satul Cheia; aici se regăsesc următoarele vestigii arheologice:

  • CT-I-m-A-02622.01 - Locuire rupestră „La Izvor";
  • CT-I-m-A-02622.02 - Locuire rupestră „La Izvor";

O CT-I-s-A-02672 - Situl arheologic din localitatea Grădina, pe perimetrul întregii localități; aici se regăsesc următoarele vestigii arheologice:

  • CT-I-m-A-02672.01 - Ansamblu tumuli, din epoca antică, pe perimetrul întregului sat Grădina;
  • CT-I-m-A-02672.02 - Așezare din perioada Neoloticului, pe perimetrul întregului sat Grădina;
  • CT-l-s-B-02605 - Amfiteatru natural cu inscripții rupestre în limba greacă, din perioada secolelor II-III d.Hr., epoca romană, localizat la 1,5 km sud-vest, pe malul de sud al râului Casimcea, în satul Casian;
  • CT-I-S-B-02606 - Așezare din mileniul IV î., perioada neoliticului, localizată pe malul stâng al râului Casimcea, la 600 m de podul de cale ferată din satul Casian;
  • CT-I-S-B-02607 - Așezare din perioada  secolelor  V-IV  î.Hr., cultura hallstatt, localizată lângă terasa râului Casimcea, pe malul de nord, un 1 km vest sud-vest de satul Casian;
  • CT-I-s-B-02608 - Locuirea din „Peștera Casian" din secolele IX-XII, epoca medieval timpurie, localizată pe malul sudic al râului Casimcea, la aproximativ 213 km vest sud­ vest de satul Casian;
  • CT-I-s-B-02609 - Așezare epoca elenistică, secolele III-I î.Hr., pe malul de nord al râului Casimcea, la 2 km vest de satul Casian și 2 km sud-est de satul Cheia;
  • CT-I-s-B-02671 - Așezare rurală din epoca romană, perioada secolelor III-IV d.Hr. localizată la 500 m sud-vest de sat Grădina.

III.Relieful

Forma de relief predominantă în Dobrogea este podișul. Dintre unitățile de relief cele mai importante menționăm Podișul Dobrogei și Delta Dunării. Subdiviziuni le rincipale ale Podișului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud.
Din punct de vedere geologic, rocile componente sunt vechi (șisturi verzi, granituri), puternic erodate de acțiunea îndelungată a factorilor externi, având altitudini cuprinse între 350-400 m în partea de nord și sub 200 m în partea de sud.
În nord, punctul cel mai înalt este reprezentat de munții Dobrogei, înălțimea maximă atinsă fiind de 467 m (vârful Țuțuiatu din comuna Greoi).
Delta Dunării este caracterizată ca fiind cea mai joasă formă de relief a României, altitudinile acesteia nedepășind 1O  m. Delta Dunării a fost introdusă   în   lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezervație naturală a biosferei.
Județul Constanța se înscrie într-un relief de podiș, cu altitudini de aproximativ 200 m, ajungând, pe alocuri, la altitudini de 250 m.
Partea de nord a județului este ocupată de Podișul Casimcea, iar partea de sud este ocupată de Podișul Dobrogea de Sud, ce semănă cu o câmpie înaltă cu aspect calcaros. Litoralul Mării Negre, care limitează județul în partea de est, este format din cordoane de nisip (la nord), care separă lacurile de mare, și de o faleză abruptă formata din calcare și loess cu înălțimi de 15-30 m.
Teritoriul comunei Grădina este situat în partea de sud a podișului Casimcea, fiind străbătut de la nord la sud-est de valea râului Casimcea. O mică porțiune din estul comunei se suprapune pe podișul Istriei.
Altitudinile maxime ale reliefului din interiorul comunei sunt de 150 - 175 m, în partea de nord - vest a comunei, iar altitudinile minime sunt de 30 - 40 m, pe valea Casimcei.

IV.Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a județului Constanța este formată din următoarele cursuri de ape: Dunărea, Valea Carasu, Valea Baciu și Casimcea.
Lacurile de luncă și naturale care completează rețeaua hidrografică a județului sunt: Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tașaul, Nuntași, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia, precum și limanele marine.
Pentru a completa cursurile de apă, s-au dat în exploatare Canalul Dunăre-Marea Neagră (pe o distanță de 64,2 km), Canalul Poarta Albă-Midia (pe o distanță de 27,5 km) și alte canale de irigații din Valea Carasu.
Cea mai importantă unitate din rețeaua hidrografică a județului Constanța este reprezentată de Marea Neagră, care limitează județul în partea de est. Marea Neagră este caracterizată ca fiind o mare continentală datorită poziției sale geografice și se întinde pe o suprafața de 423.488 km2, având adâncimea maximă de peste 2.211 m. Lungimea bazinului Mării Negre (măsurată de la est la vest) este de 1.148 km. În jurul litoralului românesc adâncimea apei este mai mica. Salinitatea mării variază, în medie, de- la 10 %o (în partea nord-vestică) până la 20,7 %o ( în partea centrală). Când volumul apelor fluviale care se varsă este mare, salinitatea scade.
Sus, pe podiș, pânza de apă freatică se găsește la adâncime prea mare ca să poată fi ușor și des folosită, satele fiind destul de depărtate unele de altele în această regiune.
Apele subterane se găsesc la 1-4 m adâncime. Debitul apei din fântânile din cadrul localităților depinde de regimul pluviometric.
Rețeaua hidrografică a comunei este compusă din râul Casimcea și afluentul său pârâul Grădina Mucova.
Râul Casimcea este cel mai important din grupa râurilor maritime și izvorăște lângă comuna Războieni, în platforma înaltă din județul Tulcea, la o altitudine de 300 m, având punctul de vărsare în lacul Tașaul. Altitudinea râului este de 309 m în amonte și de 0,5 m în aval, la vărsarea în lacul Tașaul.
Suprafața totală a bazinului său de recepție este de 737 kmp, iar lungimea râului este de 60 km.
Nivelul mediu al râului Casimcea înregistrat la Cheia este de 0,25 m, iar la Casian este de 0,4 m.
Pârâul Grădina Mucava izvorăște de la nord de comuna Grădina, în apropierea localității Râmnic, la o altitudine medie de 127 m. Altitudinea pârâului este de 112 m în amonte și de 39 m în aval. Suprafața bazinului hidrografic al pârâului este de 45 kmp, iar lungimea sa este de 8 km.
Dobrogea Centrală reprezintă o unitate constituită majoritar din șisturi verzi, de vârstă Proterozoic superioară, care nu permit acumulări de ape subterane. Singura posibilitate de alimentare cu apă o constituie stratul freatic acumulat la baza loessurilor, sau aluviunile recente ale văii Casimcea. Aceste ape au debite reduse, cuprinse între 0,5 - 0,7 1/s și un caracter temporar.
Forajele de exploatare executate în zonă, precum și cele din rețeaua hidrogeologică națională existente în zonă (Pantelimon de Jos - Cheia - Gura Dobrogei) au evidențiat prezența unui acvifer freatic. Forajele de exploatare din zona Cheia au adâncimi de 12 m, iar nivelul hidrostatic măsurat la execuție a fost de 2,6 m.

V.Flora și fauna

Flora

Vegetația Dobrogei este de tip stepă pe trei sferturi din suprafață, fiind completată de vegetația tip silvostepă și păduri de stejar. Predomină terenurile cultivate, deoarece vegetația naturală, cu specii spontane, este redusă ca întindere. Silvostepa face trecerea dintre stepă și etajul stejarului, reprezentând o zonă de tranziție.
În pădurile de stejari se întâlnesc specii de stejar pufos, stejar brumari și alte specii caracteristice pădurilor submediteraneene. Acestea se întind pe trei zone majore: zona Măcin-Niculițel, Podișul Babadagului și nordul Podișului Casimcei.
Vegetația Dobrogei este de tip stepă pe trei sferturi din suprafață, fiind completată de vegetația tip silvostepă și păduri de stejar. Predomină terenurile cultivate, deoarece vegetația naturală, cu specii spontane, este redusă ca întindere. Silvostepa face trecerea dintre stepă și etajul stejarului, reprezentând o zonă de tranziție.
Vegetația spontană de pe teritoriul comunei Grădina este semiaridă, cu unele variațiuni caracteristice diferitelor unități geomorfologice de pe acest teritoriu.
Pe teritoriul comunei Grădina sunt plante specifice zonei de stepă precum: coada șoricelului (Achillea millefolium), aliorul (Euphorbia cyparissias ), scânteiuța (Anagallis arvensis), cimbrișorul (Thymus serpyllum) și diferite specii de graminee care populează pășunile.
Dintre arbuștii ce cresc în zonele de depresiune și pantă menționăm: porumbarul, păducelul și murul.
Vegetația forestieră se întinde, în general, pe foste pășuni amplasate pe dealuri supuse eroziunii și cuprinde specii de salcâmi, salcie, plop, gladice și păducel.

 

Fauna

Specificul faunei este determinat de condițiile naturale ale teritoriului cum ar fi vegetația, solurile și clima. Astfel, în regiunea de stepă majoritară ca întindere pe suprafața județului Constanța, fauna prezentă se caracterizează printr-un mare număr de păsări și rozătoare.
Avifauna este reprezentată de mai multe specii de pescăruși. De asemenea, se mai întâlnesc și specii de păsări precum: potârnichea, graurul, coțofana, uliul porumbar, uliul șerpar, prepelița și ciocârlia.
Printre mamiferele întâlnite în limitele județului Constanța amin tim iepurii, dihorii, lupii, vulpile, hârciogul mic, popândăii, orbetele mic, șoarecele de câmp șobolanul cenușiu ș.a.
Reptilele sunt reprezentate prin gușterul vărgat, șopârla de stepă și broasca țestoasă dobrogeană, țestoasa marină, broasca de apă.
Din grupa insectelor întâlnite, cele mai răspândite sunt: marele scarabeu, cărăbușul pătat, urechelnița, s.a.
Fauna comunei Grădina este una bogată. Printre speciile de mamifere specifice stepei de pe teritoriul comunei se numără popândăul, iepurele orbetele mic, șoarecele de câmp, șobolanul cenușm.
Dintre animalele carnivore amintim dihorul de stepă, jderul de piatră, dihorul pătat, grivanul, pârșul de copac. Din grupa reptilelor enționăm: gușterul vărgat, șopârla de stepă și broasca țestoasă dobrogeană.
În ceea ce privește speciile de păsări întâlnite pe spațiul comunei putem menționa: potârnichea, graurul, coțofana, uliul porumbar, uliul șerpar, prepelița, chiriachite, cormorani, stârci cufundaci, gâște și ciocârlia.

 

Arii protejate

Patrimoniul natural al comunei Grădina cuprinde situri de importanță comunitară ce fac parte din Rețeaua europeană "Natura 2000" (N2000), arii naturale protejate de interes național (rezervații naturale, parcuri naturale):

  • ROSPA0019- Cheile Dobrogei - 10929 Județul Constanța,
  • ROSCI0215 - Recifu Jurasici Cheia - 5134 Județul Constanța.

Rezervația naturală Cheile Dobrogei (ROSPA 0019) se întinde pe o suprafață de 10.929 ha, ocupând porțiun i din teritoriul administrativ al comunelor Grădina, Fântânele, Pantelimon, Mihail Kogălniceanu, Săcele, Siliștea, Târgușor. Comuna cu întinderea cea mai mare ocupată de rezervație este Târgușor, reprezentând 42% din suprafață.
Situl Natura 2000 ROSPA0019 Cheile Dobrogeia fost declarat sit de importanță comunitară prin HG 1284 din 24/10/2007 cu modificările și completările ulterioare. Acesta se suprapune peste ariile protejate ROSCI02l 5 Recitii Jurasici Cheia și Rezervația naturală Recitii Jurasici Cheia.
Categoriile de habitate din cadrul sitului cuprind: pajiști naturale, stepe, culturi, teren arabil, pășuni, habitate de păduri (majoritar de foioase), alte terenuri arabile și terenuri artificiale, localități, mine, etc.
Accesul   la   rezervație   pe   face   urmând   drumul   naționa1   DN   22   (Constanța   -    Mihail Kogălniceanu)și drumul județean DJ 222 (Mihail Kogălniceanu - Târgușor - Cheia).
Avifauna cuprinde următoarele specii enumerate în anexa 1 a Directivei Consiliului 79/ 409/ CEE, în situl Cheile Dobrogei: șoimul vrabie (Accipiter brevipes), pescărușul albastru (Alcedo atthis), fâsă de câmp (Anthus campestris) acvila imperială (Aquila heliaca), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), gâsca cu gât roșu (Branta ruflcollis), buhă (Bubo bubo), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecar mare (Buteo ruflnus), ciocârlia de sol (Calandrella brachydactyla), caprimulg (Carimulgus europaeus), barza albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete sur (Circus pygargus), d umbrăveancă (Coracias garrulus), cârstel de câmp (Crex crex), ciocănitoarea de stejar (Dendroco pos medius), ciocănitoarea neagră (Dryocopu s martius ), ortolan (Emberiza hortulana ), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim de iarnă (Falco columbarius) șoim călător ( Falco peregrinus), vânture! de seară (Falco vespertinus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Fic edula parva), ciovică (Glareola pratincola), cocor mare (Grus grus), codalb (Ha liaeetus albiei/la), acv ila mică (Hieraaetus pennatus), sfrânciocu l cu frunte neagră (Lanius minor), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), ciocârlia de bărăgan (Melanocorypha calandra), gaia neagră (Milvus migrans), vulturul egiptean ( Neophron percnopterus), pietrar negru (Oenanthe pleschanka ), ciocănitoare verde (Picus canus).
Situl este important pentru populațiile cuibăritoare (Calandrella brachydactyla, Circaetus gallicus, Burhinus oedicnemus, Melanocorypha calandra, Anthus campestris ), dar și pentru speciile răpitoare, în perioada de migrație.

Recitii Jurasici Cheia (ROSCI0215) prezintă o importanță științifică deosebită (atât pentru flora Dobrogei cât și a României) prin flora bogată și variată și prin numărul mare de specii rare. În această rezervație se ridică circa 600 specii de plante semna late până în prezent.
Rezervația Recitii Jurasici Cheia este declarat sit de importanță comunitară prin O.M. 1964/2007 modificat prin Ord. MMP nr. 2387 din 29.09.2011.
Suprafața ariei protejate ajunge la 5.655 ha și se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Grădina, Pantelimon, Cogealac, Mihail Kogălniceanu, Târgușor și Siliștea. Cea mai mare întindere o are pe teritoriu l comunei Târgușor, ajungând la un procent de 28%.
Dintre habitatele cuprinse în această arie menționăm  tufărișuri  de  foioase ponto-sarmatice, stepe ponto-sarmatice, vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos și peșteri.
Vegetația este tipică stepei dobrogene, cu elemente eurasiatice, pontice, submediteraneene, continentale, balcanice și europene. Multe dintre speciile răspândite în această arie sunt specifice numai Dobrogei: Convolvulus lineata (volbură), Dianthus nardiformis (garofiță pitică),  Colchicum  bieberstenii  și  Colchicum fominii  (brândușe),  CrocusJ  Jallasii  și  Crocus chrysanthus (șofra n), Moehringia jankae (scânteiuțe), agea bulbifera, Gagea cal/ieri, Gag ea granate/ii (ceapa ciorii) ș.a.
În ceea ce privește fauna, această rezervație adăpostește 8 specii de mamifere:  popândău european (Sp ermophilus citellus), lil iac comun,_ (Myotis myotis ), liliac comun mic (Myotis blythii ), liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros ), liliac vesper (Myotis emarginatus ), liliacul de potcoavă al lui Mehely (Rhinolophus mehelyi ), liliac cu aripi lungi (Miniopt erus schreibersi ).
Speciile de amfibieni întâlnite în această arie protejată și enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: țestoasa de apă Emys orbicularis), balaurul dobrogean (Elaphe quatuorlineata), țestoasă dobrogeană de uscat (Testudo graeca ).
În ceea ce privește speciile de păsări, acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, și anume:

  • 43 specii din anexa 1 a Directivei Păsări (Directiva Consiluilui Europei 79/409 EEC) ;
  • 43 specii păsări migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Convenția de la Bono);
  • 8 specii periclitate la nivel

VI.Clima

Factorii climatici condiționează dinamica componentelor mediului, reprezentând un factor modelator deosebit de important. Astfel, dinamica proceselor de modelare a reliefului, caracteristicile apelor de suprafață și subterane, caracteristicile solurilor, distribuția faunei și vegetației, productivitatea activităților economice, precum și adaptările comunităților umane sunt determinate, în mare parte, de factorii climatici. Județului Constanța îi este caracteristic regimului climatic temperat-continental, cu o influență marină datorită poziționării între Dunăre și Marea Neagră. Climatul maritim este caracterizat prin veri a căror căldură este atenuată de briza mării și ierni blânde, marcate de vânturi puternice și umede ce bat dinspre mare.
Temperatura medie anuală în Constanța este de l l,6°C. Cantitatea medie anuală de precipitații variază între 400 l/m2 și 500 l/m2.
Temperaturile minime absolute înregistrate în județul Constanța au fost de -25°C la Constanța, pe data de 10 februarie 1929, de -33,1°C la Basarabi (Murfatlar), pe data de 25 ianuarie 1954 și - 25,2°C la Mangalia, pe data de 25 ianuarie 1942.
Temperaturile maxime absolute înregistrate au fos de +43°C la Cernavodă, pe data de 31 iu lie 1985, de +41°C la Basarabi, pe data de 20 august 1945, de +38,5°C la Constanța pe data de 10 august 1927 și de +36°C la Mangalia pe data de 25 mai 1950.
Clima este influențată de așezarea geografică a teritoriului, de relief și de circulația generală a atmosferei. Datorită poziționării în partea centrală a Dobrogei, în Podișul Casimcei și în proximita ,Mării Negre teritoriul comunei Grădina, ca și întreg teritoriul județului Constanța, aparț ine sectorului de chiµă temperat-continentală, specifică ținuturilor cu climă de câmpie, fiind completat de influențelepontice.
Iernile sunt mai blânde decât în restul țării datorită pătrunderii maselor de aer cald dinspre Marea Neagră. Vara, masele de aer sunt umede și răcoroase.
Temperatura medie anuală este de 12°C, media lunii cele mai calde, iulie, fiind 23,7° C, iar a lunii cele mai reci, ianuarie, de 0° C.

Figura nr. 9. Regimul termic anual

Sursa: pt.climate-data.org, accesat în data de 09.02.2022

Precipitațiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare și cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă denumite și hidrometeori, care cad de obicei din nori și ajung la suprafața pământului sub formă lichidă (ploaie și aversă de ploaie, burniță etc.), solidă (ninsoare și aversă de ninsoare, grindină, măzăriche etc.) sau sub ambele forme în același timp (lapoviță și aversă de lapoviță).
Particularitățile și repartiția precipitațiilor, ca și a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul mișcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecției termice, dinamice sau orografice, precum și de deplasările advective. Principala caracteristică a regimului precipitațiilor atmosferice și a repartiției lor spațio-temporale o reprezintă marea variabilitate și discontinuitatea în timp și în spațiu. Regimul precipitațiilor decurge din interacțiunea factorilor genetici generali (la nivel continental) cu factorii locali.
Precipitațiile atmosferice, fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă unele erori inerente, legate, în principal, de acțiunea vântului și de evaporație. Odată cu creșterea altitudinii și implicit sporirea ponderii precipitațiilor solide din totalul precipitațiilor anuale, acțiunea vântului determină creșterea erorii de măsurare, prin diminuarea cantității reale.
Precipitațiile atmosferice înregistrează printre cele mai scăzute medii anuale pe teritoriul României, remarcându-se perioada mai-iulie cu cele mai ridicate cantități, precum și martie cu valorile cele mai scăzute. În sezonul cald precipitațiile au caracter torențial. În sezonul rece stratul de zăpadă persistă aproximativ 25 zile pe sezon, rareori depășind 20 cm.
Pe întreg teritoriul județului Constanța se cumulează cantități mai mari de 30 mm de precipitații în interval de 24 ore. Cantitatea medie anuală totală a precipitațiilor însumează valoare de aproximativ 430 mm, cea mai uscată lună fiind martie (28 mm), iar cea mai bogată în precipitații fiind noiembrie ( aproximativ 50 mm).
La nivelul comunei Grădina, cantitatea totală medie anuală a precipitațiilor ajunge la o valoare aproximativă de 540 mm. Cea mai uscată lună este februarie, c o medie de 33 mm de precipitații. Cea mai mare cantitate de precipitații este înregistrată vara, mai exact în luna iunie, cu o medie de 63 mm.

Figura nr. 10. Cantitatea anuală de precipitații

Sursa: pt.climate-data.org, accesat in data de 09.02.2021

În funcție de cantitatea de precipitații colectată periodic observăm două fenomene care au influențe negative asupra teritoriului. În acest sens, menționăm aversele torențiale, când într­-un timp scurt se pot înregistra cantități ce depășesc cu mult media lunii respective. Aversele torențiale reprezintă cauza producerii inundațiilor, alunecărilor de teren, eroziunii de adâncime, etc.
Pe de altă parte, lipsa precipitațiilor duce la apariția secetelor, ceea ce influențează negativ agricultura județului, impunând realizarea de irigații.
Precipitațiile sub formă de ninsoare înregistrează cel mai mic număr de zile din țară, în județul Constanța, respectiv 5 zile la Mangalia. Stratul de zăpadă prezintă numeroase variații atât spațiale cât și temporale. Grosimile medii ale stratului de zăpadă ating valori maxime în decada a treia a lunii februarie.
Circulația generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvența relativ mare a advecțiilor lente de aer temperat - oceanic din vest și nord-vest (mai ales în sezonul cald), frecvența de asemenea mare a advecțiilor de aer temperat - continental din nord-est și est (mai ales în anotimpul rece), precum și advecțiile mai puțin frecvente de aer arctic din nord și aer tropical maritim din sud-vest și sud.
Circulația generală a atmosferei și condițiile geografice locale determină apariția vânturilor. Vânturile predominante bat din direcția nord și nord-est în zona litoralului Mării Negre (la Constanța dinspre nord, iar la Mangalia dinspre nord-est) și din direcția nord-vest în zona continentală. Iarna, predominant bat vânturile din direcția nord-est și sud-vest, iar vara sunt predominante vânturile ce bat din direcția sud-est.
Vitezele medii anuale ale vânturilor sunt mai mari în zona județului Constanța - peste 4 m/s. Valorile cele mai mari ale vitezelor vântului se înregistrează iarna (decembrie - februarie).
Crivățul care bate din direcția nord-est, este un vânt rece și uscat care coboară brusc temperatura. Acesta provoacă o evaporare puternică a apei din sol, în perioada primăverii, iar în timpul iernii spulberă puțina zăpadă ce se depune pe sol. Vânturile de vară sunt calde și uscate.
Caracteristice zonei maritime sunt brizele de zi și de noapte ce bat ziua dinspre mare spre uscat, în timpul verii, iar noaptea dinspre uscat spre mare.
Calmul atmosferic este redus și se înregistrează, în general, la sfârșitul verii și începutul toamnei, crescând de la țărm spre interiorul județului.
Regimul vânturilor este accentuat în comuna Grădina, dominante fiind vânturile de ord-est. Masele de aer puse în mișcare de vânturi se mulează pe formele majore ale reliefului (platouri, valea Casimcei, relieful în chei), căpătând, uneori, direcții și intensități diferite, cu efecte și asupra culturilor din zonă.

VII.Soluri și caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geologic, în Constanța, se întâlnesc soluri specifice climatului arid. Cernoziomul carbonatic are cea mai mare extindere din județ, acoperind o mică parte și a litoralului, între lacul Techirghiol și limita nordică a județului. Pe suprafețe foarte mici, insulare, pot fi întâlnite: randzinele, rogosolurile, nisipurile și litisolurile. Solurile au o dispunere etajată sub formă de fâșii în direcția vest-est, pe fundalul cărora s-au format local soluri intrazonale.
Solurile bălane sunt răspândite în vestul județului într-o fâșie îngustă între Rașova și Cernavodă și între Topalu și Gârliciu.
În zonele de podiș solul este constituit din calcare mezozoice așezate pe mame și calcare terțiare acoperite cu o manta de loess (Podișul Casimcei, Dobrogei de Sud). Fundamentul Podișului Medgidiei (situat între nordul Podișului Casirncei și sudul Văii Carasu) este format din șisturi verzi, peste care s-au depus formațiuni mai noi-jurasice, cretacice, eocene, tortoniene și sarmațiene.
Relieful caracteristic treptei joase este format din faleze lacustre și marine, pe care se suprapun depozite loessoide, calcare și șisturi verzi, în timp ce relieful treptei înalte este acoperit de o cuvertură de loess.
Pe teritoriul județului Constanța se întâlnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic, castaniu de pădure, ciocolatiu și cambrice.
Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluvio-coluviale și rendzinele. Pe suprafețe foarte mici, insular, izolate mai pot fi întâlnite randzinele, rogosolurile, nisipurile și litisolurile.
La nivelul comunei Grădina, zonă de stepă dobrogeană, solurile principale sunt te tip arid, cel mai întâlnit fiind cernoziomul, cu o fertilitate naturală, fiind propice culturilor cerealiere, de plante tehnice, etc.
Solurile au o dispunere etajată, sub formă de fâșii în direcția vest-est, pe fundalul cărora s-au format, local, soluri intrazonale. Învelișul geologic al comunei este completat de soluri bălane și rendzine cu subtipurile lor. Formarea acestora a fost influențată de un climat temperat continental și de vegetația ierboasă. Modificările în urma procesului de solidificare sunt produse de vârsta și proprietățile rocii asupra căreia au acționat cei doi factori, respectiv clima și vegetația.

Figura nr. 11. Tipuri de sol pe teritoriul comunei Grădina

Sursa: Studiul privind impactul schimbărilor climatice întocmit în anul 2018 

Resurse naturale

Resursele naturale reprezintă o componentă esențială a patrimoniului județului Constanța. Dintre cele care influențează în mod direct activitățile umane sunt:

  • Resurse naturale inepuizabile - energie solara, eoliana, geotermala și a vanturilor;
  • Resurse naturale epuizabile dintre care unele sunt resurse: neregenerabile- minerale și combustibili fosili; regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna sălbatica.

Lupta pentru identificarea unor noi surse și resurse naturale se manifesta pe toate planurile și în toate direcțiile.
La nivelul județului Constanța, principala bogăție a solului este reprezentată de suprafața ocupată cu terenurile agricole, care reprezintă 80% din suprafața totală, iar suprafața arabilă acoperă aproximativ 85% din suprafața agricolă.
Resursele minerale naturale pe care le oferă subsolul sunt: mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de construcții, izvoarele mezotermale, rocile comune și fosfatice.
Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi și minerale. De asemenea, un interes special îl prezint lacurile sărate Techirghiol și Nuntai cu importantele lor de rezerve de nămol sapropelic.
Principala bogăție a solului comunei Grădina este reprezentată de suprafața ocupată cu terenurile agricole, care depășește 90% din suprafața comunei.
Morfologic, comuna Grădina face parte din Podișul Casimcea, zona cu formațiuni cuaternare, șisturi verzi strâns cutate pe care se găsesc calcare jurasice și depozite de loess reprezentate de loessuri macroporice de origine coliniana, prafuri argiloase loessoide și argile.
În satul Cheia se regăsește o carieră de piatră, cu zăcăminte minerale de calcar și șisturi verzi. Cariera are o suprafață de 20 ha și de aici se poate extrage piatră de carieră și concasată, folosite în întreținerea drumului sau în construcții.

VIII.Riscuri naturale

Risc seismic

 Zona județului Constanța este una dintre zonele cele mai sigure din punct de vedere seismologic, având în vedere istoricului seismologic din România.
Comuna Grădina se încadrează în zona seismică de calcul de tip „E", în aria de hazard seismic pentru proiectare cu valoarea accelerației orizontale ag = 0.20 g, conform normativului P100 - 92. Zona seismică de tip „E" se caracterizează printr-o perioadă de colț TC = 0,7 secunde și de un coeficient Ks = 0,12, ceea ce corespunde unei intensități macroseismice de gradul 7 MSK (conform SR 11100/1-93).

 

Risc de inundabilitate

Inundațiile presupun acoperirea terenurilor cu un strat de apă în stagnare sau în mișcare care, prin mărimea și durata sa, provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a activităților social-economice din zona afectată.
În general, râurile Dobrogei sunt pâraie de dimensiuni  reduse. Densitatea rețelei hidrografice este cea mai redusă din țară în sudul Dobrogei (0,01-0,08 km/km2 și crește în partea centrală și nordică (0,2 km/km2). Cele mai mari râuri sunt: râul Casimcea (58 km), Taița (52 km), Telița (42 km), Slava (35 km) și Hamangia (27 km).
Rețeaua hidrografică a comunei Grădina este formată din râul Casimcea și pârâul Grădina Mucova.
Debitul mediu  multianual al râului Casimcea este scăzut, sub  1 1/s, având valori ceva mai mari în zona de izvor, dar acestea fiind relativ mici comparativ cu mărimea suprafeței bazinului de recepție. Debitul mediu multianual al râului Casimcea la Stația h4lrologică Casian este de 0,52 m3/s, iar debitul maxim, cu probabilitatea de depășire de I%, este de 545 m3/s.
În timpul verii, se face simțit caracterul puternic torențial al acestui râu, regimul hidrologic caracterizându-se prin viituri puternice și dese, de foarte scurtă durată, urmate de perioade cu debite scăzute sau de secare completă.
Debitul mediul multianual de aluviuni târâte este mult mai redus decât al celor în suspensie, care este de 3,40 kg/s.
În timpul inundațiilor, adâncimea maximă atinsă în timp istoric a fost în anul 2005, când s-a înregistrat o valoare de 575 cm (5,75 m) la Casian și un debit de 390 m3/s. Cel mai mare debit atins vreodată a fost măsurat în anul 1984, când s-a înregistrat 408 m3/s.
Regimul de îngheț caracterizat pe baza datelor de la Stația hidrologică Casian, arată că fenomenul de îngheț obișnuit, gheață la mal sau curgeri de sloiuri au loc în fiecare iarnă și au o durată medie de aproximativ 40 zile, durata maximă înregistrată fiind de 82 zile, iar cea minimă de 11 zile.
Ținând cont de aceste aspecte, în Planul de management al riscului la inundații întocmit de A.B.A. Dobrogea-Litoral este prevăzută realizarea obiectului de investiție " Lucrări de apărare împotriva inundiilor în Bazinul Hidrografic Casimcea".
Prin implementarea acestui proiect se urmărește îndiguirea malului pe o lungime de 1.358 m, recalibrare albie pe o distanță de 555 m, consolidare a 71 m de mal și lucrări de stabilizare pat albie, în localitatea Cheia.
În zona localității Gradina se iau măsuri precum recalibrare albie pe o lungime de 1.679 m, consolidarea a 240 m de maluri și 3 lucrări de stabilizare a patului albiei.
În ceea ce privește râul Grădina Mucava, adâncimea maximă atinsă în timpul inundațiilor, a fost înregistrată în anul 2005, cu valoarea de 180 cm.
În satul Casian este amenajat un baraj din pământ omogen de 7 m înălțime pe râul Casimcea.

 

Risc de alunecări de teren

Alunecările - prăbușirile de teren reprezintă deplasări ale maselor de pământ în lungul unor suprafețe de ruptură care se formează pe versanți, pantele unor lucrări de hidroameliorații sau a altor lucrări funciare.
Materialele din care este alcătuit versantul au un rol esențial în favorizarea sau frânarea proceselor de alunecare. Pentru producerea alunecărilor este necesară însă și o anumită cantitate de apă care să se infiltreze în sol. Apa provine din ploi, topirea zăpezilor sau din izvoarele de coastă. Prin îmbibarea cu apă, greutatea masei de pământ crește și de reduc forțele de frecare din cadrul acesteia. La contactul cu strate mai puțin permeabile se constată o concentrare a apei, ce favorizează producerea unor deformații urmate de mișcarea, masei de pământ.
Prăbușirile de teren implică căderea liberă a unor pachete întregi de straturi de dimensiuni mari. Majoritatea prăbușirilor se declanșează datorită săpării versanților de către râuri sau de acțiunea valurilor la baza falezelor, dar și de intervenția umană prin exploatarea necorespunzătoare a versanților.
Conform „Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a V-a, zone de risc natural - alunecări de teren" în comuna Grădina potențialul de producere al alunecărilor de teren este inexistent.

IX.Evoluția și structura forței de muncă

Ocuparea forței de muncă  În abordarea acestui capitol s-au luat în considerare următoarele definiții:
  1. populația activă se referă la populația ocupată și șomer Populația activă cuprinsă între 15 și 64 ani;
  2. populația non-activă/inacitvă cuprinde toate persoanele sub 15 ani precum și persoanele care sunt din punct de vedere economic inactive: elevi p,este 15 ani, pensionari, casnice, persoane întreținute de alte persoane;
  3. populația ocupată se referă la persoanele de peste 15 ani care desfășoară o activitate economică în schimbul unui venit, precum salariații, patronii, militarii de carieră, lucrători pe cont propriu, lucrătorii familiari neremunerați, asociați ai cooperativelor.
Evoluția forței de muncă în comuna Grădina Evoluțiile demografice recente sugerează faptul că Europa se va confrunta în următorii ani cu o vulnerabilitate demografică ridicată provenită din trei procese importante: scăderea populației cu vârstă de muncă, îmbătrânirea populației și creșterea migrației. Această combinație fără precedent pe continentul european are potențialul de a se transforma într-o criză puternică, scăzând competitivitatea și potențialul de creștere al Uniunii Europene. Scăderea populației cu vârstă de muncă se datorează unor factori precum declinul din ultimii ani al ratelor nașterilor la nivel european și amânarea deciziei de a avea copii, odată cu creșterea nivelului de trai și al calității vieții. Domeniile în care este atrasă cea mai mare parte a forței de muncă sunt: agricultura, creșterea animalelor și industria extractivă a produselor de carieră.

Tabelul nr. 9. Evoluția salariaților în comuna Grădina

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Numărul salariaților 51 57 63 99 116 107 101 102 99 102 102 110 107 105 102

Sursa: http://www.statistici.insse.ro. accesat în data de 05.08.2020

Numărul salariaților de la nivelul comunei Grădina a avut o evoluție fluctuantă în perioada de timp analizată. Astfel, dacă la nivelul anului 2005, în comună exista un nm ~r de 51 salariați, reprezentând cea mai mică valoare din perioada analizată, ajungând în anul 2019 la un număr de l 02 salariați. Cea mai mare valoare a indicatorului a fost înregistrată m anul 2009, respectiv 116 de salariați. Șomajul  Gradul de ocupare a forței de muncă în comuna Grădina este relativ scăzut, cauza constituind­ o diversificarea redusă a activităților economice. Lipsa locurilor de muncă determină migrația în special în rândul populației tinere. Din punct de vedere evolutiv, șomajul a înregistrat o serie de fluctuații de la un an la altul, situația șomerilor înregistrați la nivelul comunei Grădina fiind următoarea:

Tabelul nr. 10. Evoluția șomerilor În comuna Grădina

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Numărul șomerilor 24 8 4 14 6 3 7 12 1 4 13

Sursa: http://www.statistici.inss e.ro, accesat în data de 05.08.2020

Conform datelor prezentate, în perioada 201O - 2020 numărul șomerilor înregistrați la nivelul comunei Grădina a fost caracterizat de o serie de fluctuații. Dacă la nivelul anului 201O erau înregistrați 24 șomeri, numărul acestora a scăzut la valoarea de 13 șomeri în anul 2020, valoarea minimă de 1 șomer înregistrându-se în anul 2018 din perioada de timp analizată. Situația șomerilor pe sexe aflați în evidența AJOFM Constanța cu domiciliul în comuna Grădina, în perioada 201O - 2020 este prezentată în tabelul următor:
Numărul șomerilor 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 24 8 4 14 6 3 7 12 1 4 13
Bărbați 16 3 2 4 5 1 3 5 1 3 10

Sursa: http://www.statistici.insse.ro. accesat în data de 05.08.2020

Situația șomerilor aflați în evidența AJOFM Constanța cu domiciliul în comuna Grădina, în anul 2020 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 12. Structura șomerilor în anul 2020

Nr. crt. Indicator șomaj înregistrat Număr de persoane
1 Total șomeri 13
2 Femei 3
3 Bărbați 10

Sursa: http://www.statistici.insse.ro,accesat în data de 05.08.2020

Numărul șomerilor înscriși în anul 2020 în comuna Grădina a fost de 13 din care 10 bărbați. Analizând situația șomerilor, se observă o diferență semnificativă între numărul bărbaților și cel al femeilor la nivelul anului 2020, ponderea bărbaților fiind de 77% din numărul total.

Figura nr. 36. Situația șomerilor în comuna Grădina în anul 2020

Sursa: http://www.insse.ro, accesat în data de 05.08.2020

X.Infrastructuri de drumuri și transport

Drumurile publice sunt drumurile destinate transportului rutier public de toate categoriile, gestionate de autoritățile administrației publice centrale sau locale și clasificate tehnic, conform legislației și terminologiei tehnice, în autostrăzi, drumuri expres, naționale, județene ș1 comunale în extravilan și străzi în intravilan.

Figura nr. 38. Harta drumurilor din județul Constanța

Sura: www.raidpct.ro/drumuri/harta-drumurilor. accesat în data de 17.03.2021

Rețeaua rutieră a comunei Grădina are următoarele caracteristici relevante:

  • drumul județean DJ 222 - este un drum care străbate județul Constanța din sud-vest spre nord-est și face legătura între drumul național DN 22C (în orașul Medgidia) și drumul național DN 22 (în municipiul Tulcea) traversând ,localitateaGrădina (reședința de comună) și localitatea Cheia;
  • drumul județean DJ 226B - este un drum județean care pleacă din comuna Pantelimon, intersectându-se cu drumul național DN 2A și ajunge până în comuna Cogealac, străbătând partea de sud-est a comunei prin localitatea Grădina;
  • drumul comunal DC 80 - traversează localitățile Cheia și Casian, asigurând legătura între acestea și localitatea Gura Dobrogei (sat component al comunei Cogealac); DC 80 are o lungime totală de aproximativ 9 km.

Drumul județean DJ 222 a fost modernizat recent și se află într-o stare foarte bună pe lungimea care traversează comuna Grădina. Porțiunea de drum județean DJ 226B care leagă localitatea Grădina, de localitatea Cogealac este pietruită sau asfaltată și deteriorată, necesitând astfel lucrări de modernizare și asfaltare.
Drumul comunal DC 80, care asigură legătura între satele Cheia și Casian, a fost modernizat prin pietruire în anul 2019.
Unul din proiectele prioritare ale administrației locale din comuna Grădina implică „Execuție tramă stradală, evacuare ape pluviale și accese curți". Investiția vizează asfaltarea și modernizarea a 1O km din drumurile comunale pietruite, amenajarea trotuarelor, podețelor cu intrări spre fiecare gospodărie și rigole pentru scurgerea apelor pluviale.
Sub aspectul tramei stradale, la nivelul comunei se remarcă preponderent străzi, cu trasee libere și întâmplătoare, generatoare de loturi diferite ca formă și suprafață.

XI.Alimentare cu energie electrică și iluminat public

Sectorul energetic reprezintă un sector strategic, fără energie nu se poate concepe dezvoltarea economico-socială a unei societăți.
Politica energetică se definește ca fiind acea parte a politicii economice care trateaalimentarea, conversia, distribuția și utilizarea energiei".
În politica energetică a unei țări, este necesar să se aibă în vedere o serie de aspecte , după cum urmează:

  • consumurile energetice pentru necesitățile gospodărești se modifică în funcție de evoluția modului de viață a cetățenilor, de creșterea gradului de confort, ;
  • consumurile energetice pentru sectorul terțiar se modifică în funcție de gradul de dezvoltare a comunităților, de structura administrativă, politico-socială, sanitară,

Se impune gestionarea într-un mod cât mai rațional a resurselor și implicit a energiei electrice, știind că electricitatea reprezintă principala sursă pentru diferite activități productive, prestări servicii, iluminat, etc.
Având în vedere faptul că energia electrică nu poate fi stocată, practic orice sistem trebuie să poată asigura producerea și distribuția energiei electrice, urmând exact consumul.
Tocmai din aceste considerente, programele de conștientizare a consumatorului asupra utilizării raționale a energiei electrice, nu pot fi privite numai prin prisma simplistă a economiei de energie, ci trebuie considerate la nivel global, ca o alternativă la investițiile energetice.
Furnizarea energiei electrice în comuna Grădina este asigurată de către societatea Enel Energie SA fiind asigurat astfel necesarul energetic al tuturor localităților componente ale comunei.
Rețeaua electrică de distribuție de joasă tensiune este asigurată prin conductor aerian neizolat de secțiunea 25, 35, 50 mmp și conductor izolat de secțiunea 50, 70 mmp, in lungime de 19,1 km, edificat de stâlpi de beton tip SE4, SE1O, SE11, SC1OOO1, SC1005 în număr de 545 bucăți.
Posturile de transformare din care se alimentează comuna Grădina sunt prezentate în următorul tabel:

Tabelul nr. 18. Posturile de transformare din care se alimentează comuna Grădina

Nr. Crt.LocațieDenumirePutere NominalăTensiunea NominalăPutere Instalată
1GrădinaPTA 110616020/0,4kV145
2GrădinaPTA 114816020/0,4kV145
3GrădinaPTA 113125020/0,4kV235
4GrădinaPTA 103625020/0,4kV253
5CheiaPTA 112910020/0,4kV87
6CheiaPTA 110516020/0,4kV145
7CheiaPTA 10266320/0,4kV52
8CasianPTA 11045020/0,4kV44

 

Posturile de transformare prin care se face injecția de energie electrică sunt în număr de 8 și au putere de 100, 160 și 250 kVA. Posturile de transformare sunt repartizate astfel: 4 posturi în Grădina, 3 posturi la Cheia si un post la Casian.
Toate cele trei localitățile ale comunei Grădina sunt electrificate, procentul de electrificare a locuințelor fiind de l00%. Starea rețelei electrice de distribuție joasă este una satisfăcătoare.
Stâlpii sunt de beton și sunt amplasați pe marginea drumului sau uneori sunt regăsiți prin grădini și terenuri cu altă destinație.

 

Iluminatul public

 Sistemul de iluminat public existent la nivelul comunei Grădina acoperă în proporție de 100% teritoriul comunei conform informațiilor fumizate de Primăria comunei Grădina.
Posturile de transformare din care este alimentat iluminatul public sunt prezentate în următorul tabel:

Tabelul nr. 19. Posturile de transformare pentru alimentarea surselor de iluminat public, comuna Grădina

Nr. Crt.LocalitateAdresa loc de consumDenumire PTPODPlan Reglaj
1GrădinaStr. Grausor1048RO002E21292591880A
2GrădinaStr. Victoriei1106RO002E21292592963A
3CheiaStr. Patriei DJ2221105RO002E21292593040A
4CasianStr. Casian1104RO002E21292829216A

 

Parc eolian Grădina

Un parc eolian, sau o fermă eoliană, este un sit care grupează mai multe turbine la care energia primară este energia eoliană și care produc electricitate. De regulă sunt amplasate în locuri unde vântul este puternic și/sau regulat.
Existența unui parc eolian permite producerea de energie electrică folosind resurse regenerabile și curate, respectiv vântul și soarele. Astfel, se reduce consumul de combustibili fosili emisiile de poluanți și de dioxid de carbon în atmosferă.
Valorificarea potențialului eolian din Dobrogea s-a dezvoltat exponențial în ultimii ani prin punerea în exploatarea a unor parcuri eoliene de mare capacitate racordate la rețeaua națională de transport a energiei electrice. Cele 92 de parcuri eoliene din județul Constanța aflate în exploatare sau în fazele de avizare și construcții pot genera peste 5.000 MW în rețeaua electrică națională în condiții de exploatare simultană. Puterea proiectelor de energie eoliană variază între 1 MW și 600 MW.
Parcul eolian Fântânele-Cogealac-Grădina se întinde pe o suprafață de 600 de hectare și are o capacitate totală de 600 MW. Acesta cuprinde 240 de turbine, având o producție medie de energie la nivelul anului 2018 de 143,5 Gwh lunar și 12 GWh zilnic.
Producția zilnică medie a unei turbine eoliene este de aproximativ 6 GWh, echivalentul unui consum anual de energie electrică a 3.000 de gospodării, conform datelor fumizate de operatorul CEZ.
Viteza ideală a vântului pentru o turbină eoliană din parc este de 14 m/s, iar atunci când vântul scade sub 3,5 m/s sau atinge 25 de m/s, turbina eoliană se oprește. Înălțimea unei turbine este de 100 de metri, aceasta fiind realizată din oțel și fibră de sticlă.
Luând în considerare producția realizată de parcul eolian de la finalizare, din 2012, și până în 2018, producția record de energie eoliană a fost stabilită în 2017 - 1.323 GWh.
Proiectul a fost dezvoltat în două etape. Prima etapă cuprinde înființarea 39 de turbine eoliene cu o capacitate totală de 347,5 MW în comuna Fântânele. Cea de a doua etapă cuprinde înființarea a 1O1 turbine eoliene cu o capacitate totala de 252 5 MW, în localitățile Cogealac și Gradina.
În comuna Grădina au fost înființate 45 de turbine eoliene, -fiecare având o capacitate de 2,5 MW.
Tot în comuna Grădina, a mai fost înființat un parc eolian de către EWind, care cuprinde 9 turbine eoliene.

XII.Alimentarea cu apă și rețeaua de canalizare

Conform Autorizației de gospodărire a apelor nr. 183 din 14.12.2017 privind: ,,Alimentarea cu apă a comunei Grădina - localitățile Cheia și Grădina, județul Constanța", bazinul hidrografic, în care se încadrează localitatea Grădina, este cel al pârâului Grădina Mucova, în timp ce localitatea Cheia se încadrează în cel al râului Casimcea.

Localitatea Grădina
În localitatea Grădina sursa de apă este constituită dintr-un dren, ce are lungimea de 100 m și diametrul nominal de 300 mm și din două foraje ce au caracteristicile:

Tabelul nr. 20. Caracteristicile forajelor din localitatea Grădina

DenumireAdâncime (m)NHs (m)NHd (m)Debit (mc/h și 1/s)
F1
(bazin colector dren)
12,52,6818/5
F282425 I 6,95

Sursa: Autorizației de gospodărire a apelor nr. 183 din 14.12.2017

Volume și debite de apă potabilă autorizate sunf următoarele:

  • mediu - 572 mc/zi (6,6 Vs);
  • maxim - 744 mc/zi (Ș,6 Vs);
  • anual - 780 mc;
  • anual maxim - 560-mc.

Pentru captarea apei din forajul Fl se folosește pompă de tip Aversa, cu debitul de 18 mc/h (5 1/s), adâncime de pompare de 26 mCA și cu puterea de 7,5 KW.
Pentru captarea apei din forajul F2 se folosește pompă de tip Grundfos MS 400, cu debitul de 25 mc/h (7 1/s), adâncime de pompare de 46 mCA și cu puterea de 5,5 KW.
Apa din dren se colectează într-un bazin colector de 100 mc, de unde este pompată cu ajutorul unei pompe tip Aversa spre rezervorul de înmagazinare.
Stația de pompare este echipată cu 2 electropompe SADU 65 x 4c ( l+1), cu următoarele caracteristici: debit de 15 mc/h, adâncime pompare de 55 mCA, putere de 5,5 KW/h și o turație de 2900 rot/min.
Aducțiunea apei de la dren și foraj la rezervor se realizează prin intenn ediul conductelor cu diametrul nominal de 75 mm și de 110 mm PEHD PN6, ce cumulează o lungime totală de 1250 m.
Înmagazinarea apei potabile se face într-un rezervor din beton armat, suprateran, care are capacitatea de 250 mc.Rețeaua de distribuție este executată din conducte PEHD, cu diametre de 100 și 150 mm. Lungimea rețelei de distribuție este de 5.100 m.
Tratarea apei se realizează prin intermediul stațiilor de clorinare echipate cu câte un aparat de dozare a clorului tip Advance și care sunt în conservare.
În localitatea Grădina, rezerva de apă pentru stingerea incendiilor este asigurată în rezervorul de înmagazinare de 250 mc a apei potabile. Rezerva intang ibilă este de 54 mc și timpul de refacere a rezervei după un eventual incendiu este de 3 ore. Pe reJeaua de distribuție a apei potabile sunt montați 24 hidranți de incendiu.
În localitatea Grădina instalațiile de măsurare a debitelor și volumelor de apă care se folosesc sunt apometre tip Woltex, cu diametru de 100 mm, unul fiind montat în bazinul de colectare a apei din dren, iar celălalt montat la foraj.

Localitatea Cheia
Volume și debite de apă potabilă autorizate:

  • mediu - 572 mc/zi (6,6 1/s) ;
  • maxim - 744 mc/zi (8,6 1/s);
  • anua l - 780 mc;
  • anual maxim - 560 mc.

Pentru captarea apei din cele două foraje se folosesc pompe submersib' le, cu debitul de 7,56 mc/h (2,1 1/s), adâncime de pompare de 15 mCA și cu puterea de 7,5 KW.
Conductele de aducțiune, din cadrul localității Cheia, sunt din oțel laminat OL), având diametrul nominal de 80 mm, pe o lungime de 150 m și diametrul nominal de 100 mm, pe o lungime de 400 m. Conducta principală de aducțiune este, de asemenea, din oțel laminat și are diametrul de 125 mm și o lungime egală cu 750 m.
Înmagazinarea apei potabile se face într-un rezervor din beto annat monolit, suprateran, care are capacitatea de 100 mc.
Rețeaua de distribuțieeste executată din conducte OL, cu diametre de l00 și 80 mm, în lungime totală de 3.700 m.
Tratarea apei se realizează prin intermediul stațiilor de clorinare echipate cu câte un aparat de dozare a clorului tip Advauce, care se află în conservare.
În localitatea Cheia, rezerva,de apă pentru stingerea incendiilor este asigurată în rezervorul de înmagazinare de l00 mc a apei potabile. Rezerva intangibilă este de 54 mc și timpul de refacere a rezervei după un eventual incendiu este de 3 ore. Pe rețeaua de distribuție a apei potabile sunt montați 9 hidranți de incendiu.
În localitatea Cheia instalați ile de măsurare a debitelor și volumelor de apă care se folosesc sunt două apometre tip Woltex, cu diametru de 50 mm, montate în foraj.
Conform Autorizației de gospodărire a apelor nr. 183 din 14.12.2017 privind: ,.Alimentarea cu apă a comunei Grădina - localitățile Cheia și Gdina,  județul Constanța", necesarul total de apă este: mediu = 51O mc /z i; maxim = 663 mel zi.
Cerința totală de apă este:

mediu = 572 mc/zi;

maxim= 744 mc/zi.

Apa prelevată din subteran este utilizată în următoarele scopuri:

  • potabil și igienico-sanitar pentru populație, obiectivele socio-culturale și agenții econom1c1;
  • activități gospodărești: udat grădini;
  • pentru stingerea incendiilor.

Rețea de canalizare
În prezent se află în derulare proiectul „Prima înființare rețea canalizare și execuție stație de epurare în localitatea Grădina". În ceea ce privește rețeaua de canalizare, aceasta se va întinde pe o lungime de aproximativ 1O km și se va construi o stație de epurare. Lucrările sunt realizate în proporție de 80%.

XIII.Alimentarea cu gaz metan

Activitatea de distribuție a gazelor naturale este derulată în județul Constanța prin filiala Distrigaz Sud Rețele.
Conform datelor fumizate de Institutul Național de Statistică, în cadrul județului Constanța, la nivelul anului 2018, lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor naturale era de 1.211,7 km. Conductele se întind pe teritoriul a 17 unități administrativ-teritoriale din județ, dintre care 1O sunt comune iar restul fac parte din mediul urban.
Comuna Grădina nu este racordată la sistemul național de distribuție a gazelor naturale. În acest sens, în anul 2019 a fost întocmit proiectul ,Jnființare rețea de alimentare și distribuție gaze naturale în comuna Grădina, județul Constanța", faza Studiu de fezabilitate.
În vederea dimensionării sistemului de alimentare ou gaze naturale în comuna Grădina a fost luat în considerare un număr de 342 gospodării, 23 de societăti comerciale și 4 obiective social culturale.
Debitul estimat a fost de 1.000 Nmc/h, iar debitul maxim de gaz vehiculat prin conducta proiectata a fost stabilit de 1.000 Nmc/h. La stabilirea debitului de calcul pentru consumatorii casnici s-au prevăzut următoarele debite insta1ate:

♦     2,67 Nmc/hp entru fiecare gospodărie individuală cu 1 CT (2,0 Nmc/h) + 1 MG (0,67 mcN/h);

♦      1,87 Nmc/h pentru fiecare gospodărie individuală cu 2 ST (2 x 0,6 Nmc/h) + 1 MG (0,67 mcN/h).

Investiția este oportună pentru întreaga zonă, având atât scopul realizării economiilor în bugetul locuitorilor, întrucât gazele naturale sunt o sursă de energie mai ieftină decât combustibilul solid (lemnele de foc) folosit la încălzire și prepararea apei calde de consum, și decât gazele petroliere lichefiate utilizate la prepararea hranei, cât și cel al disponibilizării masei lemnoase pentru a fi valorificată superior.
Realizarea investiției va avea un impact pozitiv asupra mediului înconjurător, prin reducerea poluării și protejarea stratului de ozon, prin micșorarea suprafețelor de pădure care se vor defrișa.
Pentru gospodăriile individuale, în cadrul studiului de fezabilitate s-a considerat ca aproximativ 50% să fie echipate cu centrale termice, iar la restul încălzirea să se asigure cu o sobă de teracotă.
Se consideră că în primii 5 ani de la terminarea investiției rata de racordare la sistemul de distribuție gaze naturale va fi de 80%, urmând ca în următorii 2 ani rata de racordare să fie 100%.
Sistemul de alimentare cu gaze, care urmează sa deservească comuna Grădina, va fi compus, în principal, din:

  1. Racord gaze naturale presiune înaltă, în lungime de 6,40 km, în conducta de înaltă presiune 24", PN45 bar, pe un teren amplasat la limita zonei administrative a localității Casian;
  2. Modul Stație Reglare Măsurare Predare (SRMP) ou o capacitate, tehnologică de 1.000 mcN/h, PN = 45 bar, echipat cu panou de filtrare, panou de reglare în 2 trepte, panou de măsură (iama, vara) și instalație de odorizare a gazelor montată pe o sanie într-o cabina metalică;
  3. Rețea de distribuție gaze naturale cu presiune medie în sistem ramificat pentru satele Grădina, Casian și Cheia constituită din material tubular PEHD 100 SDR 11, cu diametrul cuprins între 63 - 180 mm, presiunea între 2 - 4 bari, și cu lungimea de 455 m.

În prezent, singura sursă existentă pentru încălzirea locuințelor din comună o reprezintă combustibilul solid sub forma lemnului de foc, care are dublu inconvenient și anume că sunt costisitoare și că ou asigură un nivel ridicat al gradului de confort termic în locuințe.
Prin introducerea gazului metan în comună s-ar putea realiza o importantă economie de combustibili convenționali, de masă lemnoasă și de butelii cu gaze lichefiate. Gazul metan poate fi utilizat atât în prepararea hranei, cât și în încălzirea apei și a locuințelor pe timp de iarnă.
Prin înființarea distribuției de gaze naturale s-ar realiza un grad sporit de confort, s-ar reduce substanțial cheltuielile pentru încălzire, preparare hrană și de asemenea s-ar reduce gradul de poluare a mediului în zonă.

XIV.Alimentarea cu energie termică

La nivelul județului Constanța, în anul 2018, numărul localităților în care se distribui energie termică era de 5, toate regăsindu-se în mediul urban (Constanța, Mangalia, Medgidia, Cernavodă, Năvodari).
În comuna Grădina nu există sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice, neexistând o industrie puternică ce ar putea să necesite pentru scopuri productive energia termică, din care să cedeze și centrelor populate o cantitate din aceasta, pentru încălzirea locuințelor și prepararea apei calde menajere.
Soluțiile alternative existente pentru asigurarea energiei termice (căldură și apă caldă), includ:

  • centrale ce utilizează combustibil gazos (GP );
  • centrale ce utilizează combustibil lichid (motorină, benzină);
  • centrale ce utilizează combustibil solid (biomasă);
  • centrale electrice;
  • surse neconvențional

Pentru diminuarea poluării atmosferice, noile proiecte vor fi orientate, pe cât posibil, în direcția utilizării surselor neconvenționale/cu regim scăzut de noxe.
Având în vedere regimul preponderent al construcțiilor (case), sistemul de încălzire în cadrul localităților comunei este reprezentat de surse individuale, sobe sau centrale termice, utilizând combustibil lichid sau solid, la care se mai adaugă și dispozitivele electrice.

XV.Salubrizarea și gestionarea deșeurilor

Comuna Grădina este membră în Asociația de Dezvoltare lntercomunitară ,,Dobrogea" pentru gestionarea integrată a deșeurilor menajere în județul Constanța, alături de două municipii, 8 orașe și 52 de comune din județul Constanța.
Directiva cadru privind deșeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligație pentru statele membre ale Uniunii Europene, elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deșeurilor, în concordanță cu prevederile directivelor relevante.
Astfel, respectând reglementările din România și din Uniunea Europeană, Consiliul Județean Constanța, prin Unitatea de Implementare a Proiectului, a implementat proiectul ''S istemului de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Constanța'' (SMID). Proiectul a fost promovat și aprobat inițial pentru finanțare în cadrul POS Mediu - Axa prioritară 2 -   Dezvoltarea SMID și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor.
Scopul proiectului este dezvoltarea unui sistem durabil de management al deșeurilor la standarde europene în județul Constanța prin îmbunătățirea serviciilor și educerea numărului de zone poluate din județ.
Sistemul de management integrat al deșeurilor in județul Constanța SMID) are în vedere realizarea următoarelor obiective:

  • reducerea cantității de deșeuri depozitate;
  • creșterea cantității de deșeuri reciclabile și recuperabile în județul Constanța;
  • creșterea numărului populației ce beneficiază de servicii de colectare și management al deșeurilor de calitate și tarife suportabile;
  • stabilirea unei structuri eficiente de management al deșeurilor

Prin implementarea proiectului SMID, infrastructura existentă în județ a fost completată prin construirea a două stații e transfer a deșeurilor în comunele Hârșova și Deleni, construirea unei stații de sortare și a unei stații de tratare mecano - biologică în localitatea Ovidiu, construirea unei stații de sortare, a unei stații de tratare mecano - biologicăși a unui nou depozit conform de deșeuri din localitatea Tortoman, închiderea a 5 depozite de deșeuri urbane neconforme (Murfatlar, Medgidia, Hârșova, Cernavodă și Techirghiol), și achiziționarea echipamente lor de transport și achiziționarea de pubele și containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor în localitățile județului beneficiare ale proiectului.
Pentru a eficientiza activitățile aferente managementului deșeurilor, prin Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Constanța, au fost stabilite 6 zone de colectare și transport al deșeurilor împărțite astfel:

  • Zona 1 - Constanța
  • Zona 2 - Eforie
  • Zona 3 - Deleni
  • Zona 4 - Cernavodă
  • Zona 5 - Hârșova
  • Zona 6 - Medgidia

Zona 1 Constanța cuprinde partea de nord a zonei de coastă, respectiv orașele Constanța, Ovidiu și Murfatlar, și comunele Valul lui Traian, Mihail Kogălniceanu, Fântânele, Grădina, Târgușor, Săcele, Istria, Mihai Viteazu și Corbu.
Zona 2 Eforie cuprinde partea de sud a zonei de coastă, cu orașe,le--Eforie, Techirghiol, Negru Vodă și comunele Agigea, Bărăganu, Mereni, Pecineaga, Topraisar, Tuzla, Cumpăna, Amzacea, Comana, Chirnogeni și Limanu. Pentru tratarea deșeurilor avem, în această zonă, depozitul ecologic de la Costinești, stația de sortare de pe terenul depozitului de deșeuri din comuna Cumpăna.
Zona 3 Deleni este alcătuită din localitățile/ n partea de sud-vest a județului, și anume comunele: Deleni, Băneasa, Ostrov, Aliman, Lipnița, Dobromir, Ion Corvin, Adamclisi, Independența, Oltina, Dumbrăveni. În această zonă gestionarea deșeurilor este făcută prin proiect Phare.
Zona 4 Cernavodă reprezin ă parte de vest a județului și cuprinde orașul Cernavodă și comunele Saligny, Rasova, Siliștea. Colectarea selectiva a deșeurilor, existența unui sistem de transport și a unei stații de sortare I transfer din Cernavodă Gestionarea se desfășoară prin proiectul Phare.
Zona 5 Hârșova cuprinde partea de nord-vest a județului, cu orașul Hârșova și comunele Ciobanu, Crucea, Ghindărești, Pantelimon, Topalu, Gârliciu, Horia, Saraiu, Vulturu.
Zona 6 Medgidia reprezintă partea centrală a județului cu orașul Medgidia și comunele Tortoman ,Mircea Vodă, Nicolae Bălcescu, Cobadin, Cuza Vodă, Ciocârlia, Peștera. În această zonă s-a implementat un sistem de colectare selectivă și transport al deșeurilor prin proiectul Phare.

Comuna Grădina este inclusă în zona 1 Constanța. Această zonă dispune de stația de sortare MM Recycling din Constanța, depozitul de deșeuri ecologic din localitatea Ovidiu și stația de sortare/compostare de capacitate mică în comuna Corbu.
În prezent, deșeurile de depozitează la Depozitul construit la Tortoman prin prezentul proiect, care deservește populația din zonele de colectare: Deleni, Cernavodă, Hârșova și Medgidia.
Gestiunea deșeurilor, la nivelul comunei Grădina, este realizată de către operatorul S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT BUCUREȘTI FILIALA COSTINEȘTI S.R.L. Serviciul de salubrizare a fost delegat acestui operator prin prisma încheierii Contractului de servicii nr. 58 din 08.01.2016, dintre concedentul Comuna Grădina și concesionarul anterior menționat.
Prin Hotărârea Consiliului Local Grădina Nr. 23 din 26 martie 2019 s-a aprobat Programul de acțiuni și activități edilitar-gospodărești de interes local care se vor desfășura în anul 2019 la nivelul comunei Grădina în vederea păstrării curățeniei, bunei gospodăriri și înfrumusețării localității.
Printre acțiunile edilitar-gospodărești pe care autoritățile locale trebuie să le asigure se regăsesc:  întreținerea și curățenia căilor rutiere,  curățarea cursurilor  de  a ă, poduri, șanțuri, efectuarea de lucrări pentru prevenirea producerii inundațiilor, salubritate și sănătate publică, protecția mediului înconjurător și  întreținereaconstrucțiilor.

XVI.Telecomunicații și rețele de internet

Infrastructura din domeniul telecomunicațiilor este relativ bine dezvoltată, având în vedere că majoritatea localităților județului Constanța beneficiază de rețea de telefonie  fixă și au acoperire cu rețele de telefonie mobilă. Atât municipiile județului, cât și unele localități din zona rurală sunt echipate cu centrale telefonice digitale. De asemenea, toate localitățile au acces la televiziune prin cablu.
Cu toate că mai există, în special în mediul rural, gospodării neconectate la rețelele de telefonie fixă, acestea au ca alternativă rețelele de telefonie mobilă, care asigură acoperirea întregului teritoriu al județului Constanța.
Numărul furnizorilor serviciilor de telefonie mobilă a crescut semnificativ, mai ales în condițiile în care, în ultimii ani, importanța telefoniei fixe a scăzut simțitor ca urmare a dezvoltării telefoniei mobile, în special în zonele rurale unde rețeaua de telefonie fixă nu este foarte extinsă.
În prezent, telecomunicațiile în comuna Grădina sunt acoperite pe toate căile: telefonie, televiziune prin cablu, internet.
La nivelul comunei Grădina, populația este racordată în proporție de l 00% la serviciile de telefonie.
Întreg teritoriul comunei este deservit de serviciul de televiziune prin cablu. Cu toate acestea, se urmărește modernizarea și îmbunătățirea acestuia.
Pe lângă aceste utilități, comuna beneficiază și de rețea de internet. Abonații sunt deserviți prin intermediul conexiunilor ADSL.
În ceea ce privește rețeaua de transmisii de date și Internet, aceasta nu este folosită la un nivel mediu posibilităților reduse de conectare prin lipsa infrastructurii de bază, cât și datorită puterii scăzute de cumpărare a dispozitivelor
Traficul de date asigurat prin rețelele de internet, are viteză de l - 50 MB/sec.

XVII.Transportul public de călători

Comuna Grădina este inclusă în programul de transport public de călători pe traseul Râmnicu de Jos - Constanța și retur.
Transportul este efectuat prin intermediul vehiculelor de tip microbuz de către operatorul DUMACRIS INST.
La nivelul comunei Grădina există mai multe stații de îmbarcare/coborâre a călătorilor, amplasate pe teritoriul comunei. Stațiile sunt prevăzute cu punct de refugiu, din dotarea acestora făcând parte structuri plastice sau metalice de protecție împotriva intemperiilor vremii.
Din punct de vedere al circulațieiaeriene, teritoriul administrativ al comunei Grădina se află în zona IV de evaluare a obstacolelor, fără restricții de înălțime, dar prezintă interes obstacolele cu înălțimi egale sau mai mari de 45 m. Aceste detalii sunt în conformitate cu Avizul S.N. AEROPORTUL INTERNAȚIONAL - KOGĂLNICEANU CONSTANȚA S.A.
Deși comuna Grădina nu are acces feroviar direct, locuitorii localității pot beneficia de serviciile CFR Călători, prin intermediul celei mai apropiate gări, respectiv Gara Târgușor Dobrogea Hm., situată la aproximativ 8 kmdistanță de limita comunei Grădina.

XVIII.Spații verzi și locuri de agrement

În comuna Grădina există doua locuri de joacă, amplasate î Grădina și Cheia. Acestea sunt prevăzute cu tobogane, băncuțe, balansoare, leagăne. De asemenea, sunt amenajate două centre civice cu băncuțe și foișor în localitatea Cheia, lângă terenul de sport , și în localitatea Grădina, lângă Căminul Cultural.
Spațiul liber este un bun limitat și are nevoie de planificare pe terme n lung și de dezvoltare rurală integrală. Alocarea spațiului liber destul de atractiv și generos va deveni o provocare crescândă pentru menținerea calității spațiilor rurale.
Recreerea în spațiul liber și în spațiul de locuit constituie un element central al calității vieții, în special pentru persoanele mai puțin mobile, ca de exemplu copiii sau persoanele mai în vârstă, și este de o importanță majoră.
Spațiile libere suficiente, bune și ușor accesibile sunt de o valoare absolut esențială. Datorită calități de configurare și utilizare a acestor suprafețe pot fi acoperite corespunzător o serie diversă de necesități: de la puncte de întâlnire, locuri de joacă sau de contemplare a naturii, până la zone de liniște.
Spațiile libere plăcute și arboretul înfrumusețează aspectul exterior al unei comune și structurează spațiul rural. Ridică nivelul imaginii unei comune și al favorizării ca locație.După cum rezultă din studiile științifice, acestea produc efecte asupra turismului, companiilor și asupra valorii imobiliare din zona respectivă. Menținerea spațiilor verzi istorice și amenajarea parcurilor noi reprezintă un bun cultural ce subliniază identitatea unei societăți.
De asemenea, în cadrul zonelor de recreere/agrement ale comunei sunt incluse 4 terenuri de sport, dintre care 2 sunt amenajate în localitatea Grădina, iar 2 sunt amenajate în localitatea Cheia.
Faptul că la nivelul comunei Grădina sunt amenajate cele două locuri de joacă, cele două parcuri și cele patru terenuri de sport reprezintă un punct important ce indică dezvoltarea comunității rurale. În continuare se recomandă menținerea acestora și crearea de spații noi.

Sari la conținut