PREZENTARE

DATE GENERALE

Comuna Grădina este situată în partea centrală a Dobrogei, în nordul județului Constanța, la 52 km nord de reședința acestuia, municipiul Constanța. Reînființată în 2005, comuna este alcătuită din trei localități: satul Grădina-reședința comunei, satul Cheia, aflat la sud de primul, la o depărtare de 5 km și cătunul Casian, situat la 4 km est de Cheia. Satele componente au un caracter agricol și zootehnic, aflându-se pe șoseaua Constanța-Tulcea, varianta Casimcea, pe drumul județean 222. Pe drumul județean 226B se poate ajunge spre est în comuna Cogealac, iar spre vest în comuna Pantelimonul de Sus. Terenul satelor este ușor fragmentat, cu altitudini cuprinse între 50-90 m. În partea sudică, la sud de localitatea Cheia, se află vestitele Chei ale Dobrogei, formate în calcare jurasice, unde s-au format renumitele peșteri „La Izvor” și „La Adam”. Acestea din urmă au constituit în timpuri uitate de vreme primele adăposturi umane sigure. În prezent ele se află sub ocrotirea Primăriei comunei Grădina, Ocolului Silvic Hârșova, Agenției de Protecție a Mediului Constanța, Academiei Române și Facultății de Științe ale Naturii a Universității „Ovidius” Constanța. În perioada medievală denumirile localităților Grădina, Cheia și Casian (intrate în nomenclatorul comunelor dobrogene din anul 1931) erau Toxof, Chirișlik, respectiv Șeremet.

ISTORIA LOCALITĂȚII

Comuna Grădina este localizată într-o arie locuită din cele mai vechi timpuri. Acest lucru este atestat de numeroasele descoperiri arheologie, care demonstrează prezența mai multor culturi, din neolitic, în epoca elenistică, în perioada stăpânirii romane și bizantine și până în zilele noastre.
Într-un cadru natural pitoresc, în Masivul geologic Cheia, se află așa-zisele „pietre scrise” pe care le-a descifrat pentru prima dată marele arheolog Vasile Pârvan în anul 1913. Inscripția prezintă o latină grecizată, ca semn al pătrunderii latinității în lumea greacă, aflată mai demult pe aceste meleaguri. În traducere, inscripția redă termenul de „Hotarele Casienilor”. Cercetări arheologice recente au evidențiat prezența unei așezări romane în apropierea satului Cheia, identificate ca fiind o posibilă locație a satului Vicus Casiani, ale cărui hotare se terminau la intrarea în Cheile Dobrogei.
Totodată, pe valea râului Casimcea a fost identificat drumul ce lega Capidava de Histria. Legat de acesta, în intravilanul satului Cheia, s-a descoperit un fragment de stâlp miliar roman inscripționat, care precizează distanța în mii de pași (milia pasum) până la Histria.
În ceea ce privește satul Grădina, atestarea sa documentară poate fi căutată cândva între anii 1858-1860. Atunci un grup de tătari coloniști din Crimeea s-au stabilit aici, dând și numele așezării ca Toxof. La mijlocul secolului al XlX-lea localitatea avea aproximativ 150 de familii. De comuna Toxof aparțineau 16 sate printre care amintim: Pantelimonul de Sus, Pantelimonul de Jos, Râmnic, Nistorești, Colelia (azi desființat) ș.a. Recensămintele desfășurate în perioada 1860 demonstrează preponderența populației musulmane.
În 1877, satul Toxof făcea parte din județul Tulcea, plasa Babadag, și era zona cea mai sudică a județului.
În timpul primului război mondial, satul Toxof este în parte distrus. După primul război mondial, datorită regresului economic, localitatea a trecut în administrarea comunei Pantelimonul de Sus până în anul 1924, după care Toxof revine ca reședință de comună.
În anul 1931, Toxof și-a schimbat denumirea în Grădina, devenind comună împreună cu satul Cheia, această situație rămânând neschimbată până în anul 1944. Datorită colonizării cu români din Ardeal și Bulgaria, dar și emigrării, mai întâi a tătarilor, apoi a bulgarilor, structura populației s-a schimbat, românii constituind majoritatea.
În anul 1951 s-a înființat la Grădina (care cuprindea și teritoriul arabil al localității Cheia) Gospodăria Agricolă Colectivă (G.A.C.) „Bernard Andrei”. La înființare, pentru început au fost înscrise 10 familii care au participat cu o suprafață de 100 ha și utilaje agricole cu tracțiune animală. În anul 1957 a fost realizată în întregime colectivizarea.
În anul 1968, prin hotărâri administrative luate la nivel înalt, comuna Grădina a fost desființată. Locuitorii comunei au trimis la București un memoriu prin care se cerea menținerea comunei și dezbaterea acestei situații în ședințele Marii Adunări Naționale, dar demersul lor a fost în zadar. La momentul respectiv, comuna avea 4200 de locuitori.
Comuna Grădina s-a reînființat la 1 ianuarie 2005, având în actuala componență satele Grădina, Cheia și Casian.
(În alcătuirea acestui istoric a fost de un deosebit ajutor lucrarea Prof. Anghel Bardac – Studiu istorico-arheologic privind evoluția comunei Grădina)

POPULAȚIA

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădina se ridică la 1.050 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.227 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,81%), cu o minoritate de tătari (4,48%). Pentru 3,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90%), dar există și minorități de musulmani (4,76%) și adventiști de ziua a șaptea (1,71%). Pentru 3,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.